Veselie cu Miruna... aceasta carte finalizata in anul 2015 aduna serii de povesti scrise intre anii 2007 si 2015. Ideea personajelor a pornit de la faptul ca domeniul comediei e dominat de barbati, incepand de la literatura prin scriitori ca Ion Creanga si I.L. Caragiale si continuand cu diverse grupuri umoristice.
Prin aceste personaje, in mod special prin cel principal - Miruna - am incercat sa arat ca si fetele au umor. Iar prin povesti am vrut sa arat ca e posibil sa glumesti fara sa apelezi la injurii si aluzii vulgare. Umorul povestilor e usor pueril si naiv pentru a fi placut de catre majoritatea celor care le citesc. Toate pataniile Mirunei si ale amicilor ei le gasiti in aceasta carte ce momentan e in curs de verificare.
In toamna se implinesc 17 ani de cand am inceput o pasiune draga mie, scrisul. Pentru ca nu am scris numai versuri, va prezint aici fragmentele catorva povesti pe care le-am scris in anii 1999 si 2000.
ROSE
ROSE MARIE: SE VEDE CA ASTAZI E O ZI FRUMOASA, NU ?
DIANA : DA . CRED AR TREBUI SA MA DUC LA EXAMEN.
CAT E CEASUL ?
ROSE MARIE: 14:25 DE MINUTE.
D. : BINE. MA DUC…
ROSE : SUCCES!
D. : MULTUMESC.
HAI, SA MERGEM !
CRISTINA : DA…
D. & C. : BUNA ZIUA !
PROFESOARA : BUNA, FETELOR !
MIHAELA : SA VEDEM… SUNT CAM GRELE…
CE BINE CA AM INVATAT!
4 ORE MAI TARZIU…
STELA : AI FACUT CEVA, CRISTINA ?
CRIS. : DA. SPER SA IAU EXAMENUL.
STELA : SI EU .
DIANA : AM AJUNS ACASA.
PA, FETELOR !
ROSE MARIE : CE FACI ?
D. : BINE.
ROSE : AI SANSE ?
D. : AM .
ROSE : FOARTE BINE.
D. : CUM ADICA “FOARTE BINE” ? NICI MACAR NU STIU DACA AM LUAT SAU NU.
ROSE : NU. ERA VORBA CA E FOARTE BINE CA AI SANSE.
D. : IARTA-MA. N-AM VRUT SA RIDIC TONUL.
ROSE : ACUM, ASTEPTAM…
DIANA : DA.
***
Bunicuta si Mos Craciun (1999/2000)
In Ajunul Craciunului, bunicuta Ioana a pregatit impreuna cu fata cea mare, bucate de Craciun.
Dupa ce au facut bucatele, s-au odihnit in camarutele lor calduroase. Dupa odihna meritata, fata cea mare a facut curatenie, a strans tot din bucatarie si a spalat vesela si a sters masa. Ea s-a dus in camera cea mare si, impreuna cu fetele ei, a impodobit bradul de Craciun cu beteala, globulete frumos colorate si stralucitoare, clopotei si beculete. Dupa aceea, fetele au mancat, s-au dus in camera lor si s-au pieptanat frumos, s-au imbracat cu imbracamintea de noapte, s-au rugat la Domnul si au adormit in paturile moi.
Mama lor a pus o stea in varful bradului, a mancat, s-a rugat la Domnul si s-a culcat. Bunicuta Ioana s-a ridicat din pat, a mancat si a strans masa. S-a dus iar in camera si a luat o perna moale, o patura calduroasa si papuci moi.
Pe urma, bunicuta s-a dus incetisor langa bradul cel frumos impodobit si s-a asezat in scaunul care se legana, a pus perna sub cap si s-a invelit cu patura calduroasa si l-a asteptat pe Mos Craciun. Mos Craciun, ostenit dupa lung drum, a ajuns si la bunicuta Ioana care l-a asteptat de mult timp. Mosul a pus sacul jos si l-a desfacut. Bunicuta a deschis ochii si l-a vazut pe Mos Craciun si a zambit la el. Mosul a vorbit cu bunica si a asezat frumos cadourile, fara ca bunica si ceilalti sa vada darurile. Mosul a pus sacul in spate si a plecat incet spre drumul care ducea si la celelalte case.
