În toamna anului 2015 câteva cuvinte pe care le-am scris în finalul acestui articol http://anca2010.blogspot.com/2015/09/despre-mine.html, mi-au devenit deviză, adică un fel de motto, cuvintele după care te ghidezi în viață, și anume "Lucrurile bune se obțin cu răbdare."
Acum după mai bine de 4 ani, la începutul anului 2020, am adăugat o deviză mai complexă decât aceea: "Lumea va fi un loc mai bun când vor conta cei 7 ani de acasă, iar rușinea va deveni o calitate." Eu, fiind o timidă și o introvertită toată viața, am ajuns la concluzia că, deși tupeul, obrăznicia sunt în prim-plan acum, eu vreau să fiu cuminte cât mai am de trăit de azi înainte, pentru că tupeul nu te ajută dacă nu îl ai în ADN. Nu îmi stă bine când vorbesc urât, când urăsc sau invidiez. Prefer să mă ocup de ce îmi place să fac, să arăt latura mea pozitivă, deoarece aceasta mă caracterizează și îmi conferă o stare plăcută. Răutatea dăunează dacă nu te reprezintă. Sunt oameni care pot fi obraznici fără să sufere în vreun fel, pentru că așa sunt ei construiți, să fie răi. Eu, probabil, m-am născut să fiu om bun, sensibil, eu plâng când aud un cântec emoționant, mă deranjează persoanele care îți vorbesc nerespectuos, în special dacă nu te cunosc. Mă plac așa cum sunt și asta contează cel mai mult pentru mine, dar mai presus de atât, cel mai bun lucru ce ți se poate întâmpla e să ai parte de sănătate. E mai importantă decât orice!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu