De la prima zi de primăvară calendaristică până de Paște și Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, acest anotimp al renașterii este ticsit de tradiții, obiceiuri și superstiții.
Încă de la începutul acestui frumos sezon, alături de Mărțișor un alt personaj legendar este extrem de important pentru români: Baba Dochia.
Pe 9 Martie se sărbătoresc Sfinții Mucenici. Atunci, mormintele și porțile Raiului se deschid, iar gospodinele din toate zonele țării pregătesc un preparat tradițional specific acestei sărbători, anume mucenicii pe care ele îi oferă de pomană.
Pe 25 Martie o altă sărbătoare marchează pleiada de obiceiuri și tradiții de primăvară:
Buna Vestire sau Ziua Cucului, așa cum mai este ea denumită.
O altă denumire a sărbătorii este și
Blagoveștenie.
Această sărbătoare îi este dedicată Maicii Domnului. Buna Vestire este Anunțarea; momentul în care Arhanghelul Gabriel o anunță pe Maica Domnului (cunoscută de creștini și cu numele Sfânta Fecioară Maria), că îl va naște pe Dumnezeu Fiul Iisus Hristos.
După luna Martie vine Prierul, adică Aprilie numită "Prier" în mod tradițional. Numele acesta provine de la verbul "a prii", adică un moment prielnic pentru semănături și pentru vestita curățenie de primăvară în gospodării și case.
Anual, cu o săptămână înainte de Înviere, se celebrează Floriile.
La fel precum Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, Floriile au loc într-o zi de duminică.
Duminica Floriilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim, este cea mai mare sărbătoare din Postul cel mare al Paștilor. Această sărbătoare reprezintă intrarea Mântuitorului în cetatea Ierusalimului, a doua zi după ce L-a readus la viață pe Lazăr. Cu o zi înainte de Florii, este Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta Morților.
În această zi se pregătesc plăcintele lui Lazăr și sunt oferite, de asemenea, de pomană.
În zona rurală femeile nu torc în această zi pentru ca morții să nu revină pe pământ.
Ca în cazul oricărei sărbători, de Florii și de Paște există superstiții:
- se culeg ramuri de salcie înmugurite pe care creștinii le duc la biserici, iar acolo sunt sfințite cu agheasmă de către preoți;
Ramurile sfințite ajută la vindecarea bolilor, la alungarea furtunilor, a norilor grei sau a vijeliilor.
- ramurile de salcie înseamnă renașterea vegetației, însă acestea sunt și ramurile cu care Iisus Hristos a fost întâmpinat în momentul intrării în Ierusalim;
- o altă denumire a Floriilor este "Nunta Urzicilor";
În această zi urzicile înfloresc, dar nu mai sunt comestibile.
- de Florii nu trebuie să îți speli părul, deoarece va albi. Dar cei care, totuși fac asta, este bine să folosească apă sfințită.
- cei care nu serbează Floriile se pot umple de pistrui;
- în seara de Florii, în unele regiuni ale țării, fetele singure pun o bluză curată și o oglindă lângă un păr înflorit și le lasă acolo până dimineață. Oglinda este folosită pentru farmecele în dragoste și în sănătate.
- hainele, așternuturile, covoarele trebuiesc aerisite;
- este dezlegare la pește, deci este bine să consumăm pește în această zi;
- femeile gătesc plăcinte și alte bunătăți pe care le dau de pomană;
- așa cum este vremea de Florii, așa este și Paște;
- se celebrează onomastica celor cu nume de floare.
De Paște se vopsesc ouăle în special în culoarea roșie, deoarece simbolizează Învierea Domnului Iisus Hristos!
Vopsirea ouălor nu este un simplu obicei pascal, ci a devenit o adevărată operă de artă, iar oul de Paște în unele zone se încondeiază cu motive tradiționale regăsite în portul tradițional românesc.
De asemenea, oul roșu de Paște are puteri miraculoase, chiar vindecătoare.
Din ziua duminicii Paștelui până înaintea Înălțării Domnului (sărbătorită la 40 de zile de la Ziua Învierii), creștinii se salută cu "Hristos a Înviat" și "Adevărat a Înviat", iar în Ziua Înălțării, cu "Hristos s-a Înălțat" și "Adevărat s-a Înălțat".
Înălțarea Domnului mai este cunoscută și ca Ispasul sau "Paștele Cailor".
Pe 23 Aprilie se sărbătorește Sfântul Gheorghe.
La porți se pun crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri cu iarbă în stâlpii de susținere ai porților.
Pentru a fi ferite de farmece, animalele sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri.
Crenguțele reprezintă venirea primăverii, culoarea verde reprezintă renașterea și trezirea la viață a naturii, dar au și puterea de a alunga duhurile rele.
Urmează luna Mai în care sunt cinstiți Marii Împărați: Sfinții Constantin și Elena pe 21 ale lunii.
Acești Împărați au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin este un adevărat protector al creștinilor, iar în timpul domniei sale s-a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților.
În Consiliul de la Niceea, s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Împărăteasa Elena a fost prima femeie care si-a eliberat sclavii și i-a ajutat pe creștinii persecutați.
Obiceiuri și superstiții:
- mulți agricultori nu lucrează pentru a evita pagubele aduse holdelor;
- ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz, mei. Tot ce se seamănă atunci se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur. Dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile tămâie și stropesc cu agheasmă pentru alungarea duhurilor rele;
- țăranii aprind focul și stau în jurul lui pentru a se apăra de forțele malefice.
Sursa foto: tabloul "Primăvara în sat" de Anca Bulgaru
Informațiile despre obiceiuri, tradiții și superstiții sunt extrase din pagina de internet tradiții-superstiții.ro
