Ziua Internațională a Copilului

 Ziua Internațională a Copilului 

- o poveste de Anca Băloiu -

Cum se sărbătorește această minunată zi în lumea întreagă:

Scurt istoric:

• în anul 1925, la Geneva, s-a hotărât stabilirea Zilei Internaționale a Copilului, în cadrul "Conferinței Mondiale pentru Protejarea și Bunăstarea Copilului", unde reprezentanți ai 54 de țări au discutat despre situația copiilor, inclusiv apărarea drepturilor lor.

• guvernul chinez a organizat o sărbătoare fix de 1 Iunie, iar treptat a fost recunoscută în mai multe zone ale planetei.

• în anul 1989, a fost adoptată "Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului" care a fost semnată mai apoi de aproape toate statele lumii.

1 Iunie în lume:

• în România se sărbătorește prin spectacole, concursuri, ateliere creative, parade și evenimente desfășurate în instituții de învățământ, teatre, muzee. Din 2017 a devenit zi liberă pentru a încuraja timpul petrecut în familie.

• în Turcia este alta ziua în care sunt sărbătoriți copiii, anume pe 23 Aprilie ("Ziua Copilului și a Suveranității Naționale").

• în Japonia ziua Copilului este pe 5 Mai purtând numele de "Kodomo no Hi", unde cei mici arborează steaguri în formă de pește - koinobori - pentru fiecare copil. Copiii primesc cadouri și dulciuri specifice țării natale.

• Germania păstrează ziua de 1 Iunie, dar se celebrează diferit în fiecare dintre regiunile țării. În fosta Germanie ziua de 1 Iunie este, într-adevăr Ziua Copilului, dar în vestul țării se celebrează pe 20 Septembrie. După reunificare, sunt marcate ambele date.

• Mexic are ca zi a Copilului data de 30 Aprilie și se numește "Dia del Nino". Este o zi veselă, cu dansuri, muzică și o sumedenie de jocuri.

• India le oferă o zi specială celor mici pe data de 14 Noiembrie, în memoria lui Jawaharlal Nehru, primul ministru al țării, care este cunoscut pentru dragostea față de copii, dedicând ziua educației și drepturilor celor mici.

Unu Mai - tradiții

 Unu Mai - tradiții 

culese de Anca Băloiu 

Vechile sărbători agrare și Ziua Internațională a Muncii se îmbină astăzi.

Armindenul (sau 1 Mai) este simbolul începutului verii și al vegetației.

Tradițiile specifice sărbătorii:

       - 🌿 ramura verde (mesteacăn, stejar) se pune la porți,                 

               ferestre sau grajduri pentru protejarea împotriva 

               spiritelor rele.

       - 💧 spălatul cu rouă dimineața, despre care se crede 

               că aduce sănătate și frumusețe.

       - 🌱 Ziua Pelinului - se pune pelin la pălărie, se bea vin 

               roșu amestecat cu pelin pentru a "înnoi sângele" și 

               a te proteja de boli. 👒 🍷

Care sunt obiceiurile omului modern?

 

      - ieșirea la iarbă verde,  🌿

      - micii și berea, 🍻

      - minivacanța la mare. 🏖

Superstițiile și credințele:

      - protecția recoltei: se spune că sărbătorirea             

        Armindenului te ferește de grindină, iar 

        vinul va fi bun.

      - repausul de la muncă: nu se lucrează 

        pământul (conform tradiției populare).

Obiceiuri de Paști

 Obiceiuri de Paști 

~ o poveste de Anca Băloiu ~

14 Aprilie 2026

În România, tradițiile și obiceiurile pascale sunt o combinație de ritualuri creștine și obiceiuri populare.

Printre tradiții sunt:

- ouăle și încondeierea lor (încondeierea este însăși o artă, iar roșul semnifică sângele lui Iisus)

- Slujba de Înviere (oamenii iau lumina de la biserică și sfințesc pasca)

- spălatul pe față (într-un vas cu apă se pune un ou roșu pentru sănătate și o monedă de argint pentru bogăție și noroc)

- tradiția de înnoire (se poartă haine noi, simbolizând purificarea și renașterea naturii)

- aruncatul cojilor de ouă (cojile ouălor mâncate sunt aruncate pe apă, crezându-se că ele vor vesti Învierea în aval)

În Moldova: copiii se spală pe față cu apa în care sunt ouă și bani.

Bucovina: se încondeiază ouăle într-un stil extrem de complex.

Ouăle se ciocnesc de Paști, deoarece persoana a cărei ou nu se sparge, va avea tot anul noroc.

Roșu și Alb - Vestitorii Primăverii

 Roșu și Alb - Vestitorii Primăverii 

de Anca Băloiu 

Albul și Roșul sau... Roșul și Albul.

Ce semnificație are fiecare în parte, dar și împreună!

Roșul este echivalentul intensității, pasiunii, energiei și puterii. Mai este tradus și prin cuvintele "viață", "dragoste", însă și protecția împotriva răului din tradiția românească.

Roșu indică și pericolul, furia sau acțiunea, pe de o parte.

Albul, pe de altă parte, simbolizează puritatea, inocența, sinceritatea și pacea. Este asociat cu lumina, curățenia și noile începuturi.

Dat fiind faptul că în Martie vine primăvara, odată cu această lună se primesc mărțișoare, vă prezint ce semnifică cele două nuanțe din șnurul Mărțișorului când sunt împreună.

Șnurul roșu cu alb reprezintă simbolul central al sărbătorii de 1 Martie, unitatea contrariilor din ciclul regenerării naturii.

Roșu este vitalitate, foc, sânge și iubire.

În tradiția noastră este asociat cu femeia, soarele și sacrificiul necesar renașterii.

Albul este puritate, lumină, zăpadă și înțelepciune.

Este asociat cu bărbatul, norii și apa.

Când roșul și albul sunt împreună, simbolizează unitatea contrariilor, "frânghia" timpului, adică o reprezentare simbolică a timpului care adună săptămânile și lunile anului în cele două anotimpuri - iarna (albul) și vara (roșul), lupta dintre frig și căldură sau dualitatea dintre viață și moarte.

Șnurul este și talisman protector. Este inclus în Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO, regăsindu-se în țări precum România, Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova.

Legenda Dragobetelui

 Legenda Dragobetelui

    ~ de Anca Băloiu ~

Sărbătorit pe 24 Februarie, Dragobetele este o sărbătoare străveche românească.

Dragobetele mai este cunoscut sub numele de "Năvalnicul primăverii" și este echivalentul lui Eros sau Cupidon. El simbolizează venirea primăverii și retrezirea la viață a naturii și dragostea tinerilor.

El este fiul Babei Dochia, dar spre deosebire de mama lui (considerată aspră ca iarna), reprezintă principiul pozitiv aducător de bucurie și de iubire. 💕

Mama sa l-a transformat într-o floare numită "Busuiocul Pădurilor". 🌱 🌳 

Se spune că 4 zâne (Primăvara, Vara, Toamna și Iarna) i-au dăruit acestuia iubire, prospețime și pasiune, astfel transformându-l într-o ființă nemuritoare.

🌼☀️🍂❄

Tinerii care se sărută atunci - de Dragobete - vor rămâne îndrăgostiți pe tot parcursul anului. 💋 💏

Tradiția "Dragobetele sărută fetele" înseamnă că tinerii poartă straie de sărbătoare, se întâlnesc în pădure pentru a culege ghiocei și pentru a petrece. 👫🏞🎉

Fetele se făceau "surate" legând o prietenie ce dura o viață întreagă. 👭

Pe 24 Februarie se făcea curat în casă, se spăla, se îngrijeau animalele, pentru că aceste obiceiuri aduceau spor și hărnicie. 🧹🏠

Datini de Crăciun

Datini de Crăciun 

 Colindele, cântecele de stea, vicleimul (dramă populară veche de origine creștină), plugușorul, sorcova, vasilica, jocurile cu măști (țurca, cerbul, brezaia), dansurile (căluții, călușarii), dar și superstițiile, zicerile, sfaturile cu originea în credințe și mituri străvechi sau creștine reprezintă amalgamul de tradiții și obiceiuri românești de sărbătoare.

Un alt obicei binecunoscut în apropierea sărbătorii de Crăciun este "Ignatul" (20 Decembrie) zi în care se sacrifică porcul.

Printre superstiții se numără acestea:

- în Ajunul Crăciunului nu este bine să te bați, nici măcar în glumă;

- după Crăciun să nu mai fie lăsați copiii să mai zică colindatul, pentru că le va afecta sănătatea pielii;

- aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite;

- la miezul nopții, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc;

- să te speli cu apa în care au fost puși bani de argint și vei fi bănos;

- nu aduc noroc și nu se oferă cadourile de genul acestora: cuțite, călimară, valiză, creion, cuie, pilă de unghii, centură, fular, umbrelă, oglindă, batiste, ace de cravată, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.

Feciorii merg la colindat în Ajunul Anului Nou la sătenii care s-au certat în tot cursul anului, determinându-i să se împace.

Grâul verde apărut în vis în postul Crăciunului este semnul că anul următor va fi mănos în toate. 

Se leagă pomii cu paie în Ajunul Crăciunului pentru ca ei să fie roditori.

De Crăciun nu se aruncă gunoiul, căci se spune că îți arunci norocul.

Datina de a împodobi bradul de Crăciun provine din Germania, exact precum cântecul "O, brad frumos!" 🌲 

Sărbătorea de Crăciun se numește "Cristbaum" în Germania. 

Moș Ajun a fost baciul aflat în slujba lui Moș Crăciun. Tot el - Moș Ajun - a fost stăpânul staulului unde Fecioara Maria (Maica Domnului) l-a născut pe Dumnezeu Fiul (Iisus Hristos). 

Printre darurile recomandate a fi oferite sunt:

- paharul de cristal;

- șalul;

- vioara;

- mănușile;

- lampa (veioza);

- tabloul înrămat;

- blana frumoasă;

- medalia gravată;

- cartea;

- bijuteriile din aur sau argint;

- parfumurile cu mirosuri dulci.

Sursa: anidescoala.ro/iarna/info-craciun/datini-credinte-obiceiuri-de-craciun/

Toamna se culeg amintirile

 Toamna se culeg amintirile

~ Poveste de Anca Băloiu ~

27 Septembrie 2025

"A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Mă tem că n-am să te mai văd, uneori, că o să-mi crească aripi ascuțite până la nori, că ai să te ascunzi într-un ochi străin, și el o să se închidă cu o frunză de pelin. Și-atunci mă apropii de pietre și tac, iau cuvintele și le-nec în mare. Șuier luna și o răsar și o prefac într-o dragoste mare."

Așa spuneau versurile marelui poet român - Nichita Stanescu. Dar ce este toamna? Ea este unul dintre anotimpurile care formează un cvartet de stări, emoții, senzații și peisaje pitorești. Se spune că începe în preajma echinocțiului de toamnă, undeva între 22 și 23 septembrie. Ea se încheie spre finele lui decembrie, pe 21.

Gustul toamnei este dat de aromele îmbietoare de măr și de dovleac copt. În culturile antice, toamna se întruchipa printr-o zeiță. Grecii o aveau pe Demeter, zeița agriculturii care aducea roadele toamnei. Fiica ei - Persefona - a fost răpită de zeul lumii subterane pe numele Hades.

Europenii aveau obiceiul ca la finele recoltei să lase un copac sau un tufiș neadunat pe care îl numeau "Pomul Abundenței". Acest Pom al Abundenței avea menirea de a aduce noroc și prosperitate pentru următorul an.

Nord - americanii, însă, aveau o fascinantă poveste despre apariția toamnei. Inițial, era numai vară, dar Legenda Corbului spunea că pasărea numită "corb" era vrăjitoarea geloasă pe frumusețea verii. Așadar, a furat o bucată din soare și a ascuns-o în dovleac. Alte pasări au reușit să recupereze bucata de soare, dar corbul răzbunător a transformat frunzele verzi în culorile focului: roșu, portocaliu și galben. Sursa poveștii: versuri.ro și wacom.ro