Pianistul de Anca Băloiu

Un medic având parte de multe încercări cruciale, și-a descoperit o neașteptată pasiune pentru muzică. A devenit unul dintre cei mai buni pianiști ai vremii lui.

Cartea este în curs de scriere și va disponibilă în mediul online.

Oglinda fermecată a prințesei

Oglinda fermecată a prințesei

O poveste de Anca Băloiu

Martie 2024

Tereza este o mică prințesă sfioasă, visătoare, frumoasă și talentată. Și-ar fi dorit un frățior sau o surioară pentru a împărți jucăriile și pentru a-și petrece timp prețios, dar... nu a fost să fie. Deodată, își închide ochișorii de culoarea castanei, cu părul negru lăsat pe spate. Îi apare în vis o imagine cu ea privind într-o oglindă, dar nu una oarecare, ci una fermecată. Își vede reflexia în ea și își spune 3 dorințe: 1. Să fie pace în lume. 2. Soare în fiecare zi. 3. O primăvară eternă. Ca printr-o minune, toate dorințele se adeveresc! 

Totuși, ar mai fi ceva... Oare ce? Fetiței îi place mult să joace diferite roluri, dar nu îndrăznește să se urce pe scenă. Nu încă! În camera ei are un pian la care cântă uneori, iar într-o zi se gândește să compună un cântecel. La fereastra ei apare o rândunică și Tereza o privește atent timp de câteva secunde. Ușor - ușor, mâinile ei de copil se plimbă pe clapele pianului... Vocea sa cristalină răsună dincolo de fereastră, până într-o gradină plină cu trandafiri de toate culorile. A doua zi, cântecelul este gata! Ea începe a cânta:

Azi, mai mult decât ieri, Începutul unei primăveri Mă învăluie în mister Și mă ia, mă duce, sper... La o lume cum e lumea toată Mai frumoasă ca niciodată! Oglinda mea, oglinda fermecată Spre ea ușor mă poartă. Eu dorințele mi le-am rostit Când în oglindă am privit. Pe rând ele s-au împlinit Așa cum, așa cum mi-am dorit! Fetița și-a deschis ochii. Și-a promis că nimeni și nimic nu-i va sta în cale să își împlinească dorințele. Iar într-o bună zi, va urca pe scenă și va juca, va cânta cum va putea mai frumos și mai bine. Sfârșit.

10 Martie 2024

 

Legenda Șnurului Bicolor

Legenda Șnurului Bicolor de Anca Băloiu

(4 Martie 2024)

Cele două ațe împletite semnifică simbolul renașterii naturii și marchează venirea primăverii.

Se spune că acesta - șnurul de Mărțișor - în vechime, se dăruia deopotrivă fetelor și băieților. Culorile lui semnifica următoarele:

vară - iarnă, căldură - frig, fertilitate - sterilitate, lumină - întuneric.

Toți cunoaștem faptul că el se dăruiește la 1 Martie fetelor, dar și băieților în diferite zone ale țării. Se poate purta atât la mână, cât și în piept.

Poetul român George Coșbuc spunea despre Mărțișor că se poartă pentru a îți apropia soarele. Astfel, te faci prieten cu soarele și îl rogi să îți ofere: frumusețe, veselie, sănătate, cinste, iubire și curăție de suflet.

Copiii țăranilor purtau Mărțișorul pentru a fi curați precum argintul și pentru a nu-i scutura frigurile. Fetele îl purtau, conform legendei Șnurului Bicolor, să nu fie arse de soare. La șnurul Mărțișorului se punea un ban pentru a fi cumpărate vinul roșu, pâinea și cașul proaspăt, motivul fiind acela ca purtătorii lui să aibă fața albă precum cașul și rumenă ca vinul roșu. Astăzi, Șnurul Bicolor are un puternic caracter comercial, găsindu-se peste tot: la târg, tarabe, magazine, florării. Este confecționat din diferite materiale multicolore, strălucitoare, vândute la diferite prețuri. Mărțișorul se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit pentru noroc, conform obiceiului și tradiției românești. El reprezintă bucuria de a trăi, dragostea de viață, dar și natura reînviată la viață în toată frumusețea ei. Sursă articol: internet / Mărțișor semnificație

Îngerul Iubirii (sau Cupidon Amorezat)

 Îngerul Iubirii (sau Cupidon Amorezat)

~ o poveste de Anca Băloiu ~

Februarie 2024

Era odată un înger cu părul blond, mic de statură și tolba plină de arcuri pe umerii săi mici. Și el, cu imaginația nelimitată, cum vedea un băiat, vedea și o fată. Vedea o femeie, mai vedea și un bărbat ... îi străpungea cu săgețile lui numaidecât. Amorezaților li se aprindeau călcâiele, prindeau aripi precum în reclamele la energizante, iar ochii lor se transformau în mici inimioare (fix ca în benzile de desene animate). Indiferent de vârstă, statut social, studii, toți se prindeau în hora aceasta a îndrăgostiților. Se iubeau mai cu foc decât Julieta îl iubea pe Romeo... ori Jose Armando pe Esmeralda. Nici Cenușăreasa, nici chiar Alba-ca-Zăpadă nu aveau fluturași în stomăcel pentru mult visatul prinț, cum aveau acești iubăreți săgetați de Cupidonul Amorezat.

El știa că nu-i necesară o lună anume, o zi, o sărbătoare cu inimioare de pluș, cu ursuleți și fluturași colorați, ca doi oameni să-și mărturisească iubirea. Pentru Cupidonul nostru, acest Înger al Iubirii și al inimilor înflăcărate, orice zi e Ziua Iubirii.

Sfârșit!

Tim and Julianne

 Tim and Julianne

July 2023

A story by Anca Băloiu

genre: drama / action / comedy

       Tim Z. is the ambassador of the United States of America in Romania, he is 57 years old, he is divorced, he has no children. Catherine Navo, 29 years old, is his fiancee.

    The daughter of the Minister of Finance, the girl has a charming grace and an extraordinary penchant for banknotes!

        Julianne, together with her husband Bobbie L., have been a team for more than ten years - reporter, respectively news presenter - and they get along wonderfully on and off the filming sets. She is 37 years old, he is 39, and enjoys a flourishing career full of tests and obstacles. Reporter Julianne L. is called to duty for a report directly in the middle of the conflicts in which dissatisfied people from all corners of our country demand their right to a decent life free or worries and problems.

           She is accompanied by a cameraman with experience in field work, George (42 years old). At one point, things have degenerated and he is hit by the wild crowd in the street, in front of the Government. Fortunately, he escapes with some bruises on his knees and hands. The next day, Julianne has an interview with Ambassador Tim Z., in Romania, in Bucharest to discuss the Romanians adopted in the 90's by American families.

            They are looking for their families of origin and do not know if and where they live, exactly. After a week, the ambassador and the reporter, together with George (the cameraman), film a report in Romania, with some of the happy cases, those who meet their parents and maternal grand parents in their native country, Romania, in several villages: Breb (Maramureș), Bodușani (Danube, Borcea arm) and Măgura (Piatra Craiului, Bucegi). There is a confusion on the television: while the headline with the street protests is displayed on the billboard, images from the interview with the ambassador, and from the Romanian villages with the families of the children adopted after the Revolution, are broadcast.

           The one at the evening news lectern - Bobbie L. - apologizes and presents news about road accident and conflagration, in the background the sirens of fire engines and ambulances can be heard! It seems that a colleague from the show-director got hurt, and in front of the television, a car, that of the director of the television, is on fire.

            Rachel (22 years old) and Justin (20 years old), Julianne L.'s sister and brother, come to visit their brother-in-law at work, but they see the disaster mentioned earlier and call their sister to let her know.           

Timotei și Iuliana

 Timotei și Iuliana

Iulie 2023

O poveste de Anca Băloiu

gen: dramă / acțiune / comedie

Timotei Zărnescu este ambasadorul României în America, Statele Unite ale Americii, are 57 de ani, este divorțat, nu are copii. Caterina Navo, în vârstă de 29 de ani, îi este logodnică.

Fiică de ministru al Finanțelor, fata este de o grație fermecătoare și un avânt pentru bancnote extraordinar!

Iuliana, împreună cu soțul ei Bogdan Linea, formează o echipă de mai bine de zece ani - reporteriță, respectiv prezentator știri - și se înțeleg de minune pe și în afara platourilor de filmare. Ea are 37 de ani, el 39, și se bucură de o carieră înfloritoare și plină de teste și de obstacole.
Doamna reporter Iuliana Linea este chemată la datorie pentru un reportaj direct în mijlocul conflictelor în care oamenii veniți din toate colțurile țării noastre, își cer dreptul unui trai decent lipsit de griji și probleme.

Este însoțită de un cameraman cu experiență în munca de teren, George (42 de ani). La un moment dat, lucrurile degenerează și el este lovit de mulțimea dezlănțuită aflată în stradă, în fața Guvernului. Din fericire, scapă cu niscaiva julituri în genunchi și în zona mâinilor.

A doua zi, Iuliana are de realizat un interviu cu ambasadorul Timotei Zărnescu în Statele Unite ale Americii, în Washington D.C. (District of Columbia) pentru a discuta despre românii adoptați în anii '90 de familiile americane. Aceștia își caută familiile de origine și nu știu dacă și unde trăiesc, mai exact.

După o săptămână, ambasadorul și reporterița, împreună cu George (cameramanul) filmează un reportaj în România, cu unele din cazurile fericite, cele care se reîntâlnesc cu părinții și bunicii materni în țara natală, România, în câteva sate: Breb (Maramureș), Bordușani (Dunăre, brațul Borcea) și Măgura (Piatra Craiului, Bucegi). La televizor se face o confuzie: în timp ce pe burtieră este afișat titlul cu protestele stradale, sunt transmise imagini de la interviul cu domnul ambasador, și din satele românești cu regăsirea familiilor copiilor adoptați după Revoluție.

Cel aflat la pupitrul știrilor de seară - Bogdan Linea - își cere scuze și prezintă știri despre accidente și inundații, pe fundal auzindu-se sirenele mașinilor de Pompieri și Ambulanță! Se pare că unui coleg din regie-emisie i s-a făcut rău, iar în fața televiziunii arde o mașină, cea a directorului televiziunii.

Raluca (22 de ani) și Iustin (20 de ani), sora și fratele Iulianei Linea, vin să își viziteze cumnatul la locul de muncă, dar văd dezastrul mai devreme menționat și își sună sora să o anunțe.

Serbare cu prichindei

 Serbare cu prichindei

de Anca Băloiu 

 ~ Iunie 2023 ~

Verde este o culoare a acestei săptămâni pe care o dedicăm naturii, mediului înconjurător. Exact așa fac și protagoniștii acestei povești.

E finalul anului școlar, iar doamna învățătoare Florența împreună cu învățăceii ei și câțiva prieteni necuvântători, celebrează în curtea școlii, la aer curat.

Corina: - Roco? Roco? Unde ești tu, Roco?

Corina este o fetiță tare drăgălașă, cu pistrui și gropițe în obrăjori și are 8 ani la finalul clasei întâi. Roco este iepurașul ei drag în vârsta de 1 an. L-a adus la serbare să se joace cu el, dar... 

Tomiță: - Ha! Te-am prins, codiță pufoasă! Ce faci, mâncătorule de varză, frunze și morcovi?

Tomiță l-a prins pe Roco (iepurașul Corinei). El este un elev foarte, dar foarte vorbăreț, cu un an mai mic decât Corina. Poartă o cămașă în carouri roșii, blugi 3/4 și o șapcă un pic prea mare pentru circumferința 

căpșorului său. 

Ah, nu v-am zis mai multe despre doamna Florența! Dumneaei are 41 de ani și este învățătoarea lui Tomiță, a Corinei, a lui Marinuș și a Rominei. Este o femeie potrivită de statură (1.60 - 1.62 înălțime), roșcată, păr ondulat, lung, ochi verzi-albăstrui. E blândă când trebuie și fermă la nevoie! Are și o pisică pe nume Miți, de  numai 2 ani. Pisica este gri cu ochi albăstrui spre gri. Miaună mereu!

Miți: - Miau, miau, miau...

Marinuș: - Doamna, cum facem o pisică să nu mai miaune?

Romina: - Așa cum facem un câine să nu mai latre!

Marinuș: elev plângăcios, 8 ani. 

Romina: elevă silitoare, 7 ani.

Marinuș (plângând în hohote): - Doam-naaaa, mi-a răspuns urât...

Romina (scoțând limba): Na, că iar smiorcăi ca un prost!

Florența: - Gata, copii! Am venit aici, la zi de sărbătoare, nu să ne ciondănim prostește!

Micul conflict se oprește aici. Copiii se joacă frumos în curtea școlii: cântă, dansează în horă, citesc poezii, plantează flori în ghivece.  

În semn de răzbunare, Romina rupe floarea din ghiveciul lui Marinuș. Marinuș începe a jeli zgomotos și a se bosumfla cumplit de rău. Plantarea de flori se oprește brusc.

Doamna Florența o roagă pe Romina să-i ceară scuze lui Marinuș, dar fetița se încăpățînează să nu. Își încrucișează mâinile în piept și așa rămâne. Stană de piatră, nu alta! Florența o îmbunează dându-i-o pe 

mîța Miți "mieunoasa" în brațe să se joace. Asta mică, Romina, mușcă "momeala" și, până la urmă, își cere vruta scuzo-iertare lui Marinuș. Se iau în brațe, mîța se agață de cămașa lui Marinuș, o rupe puțin și el iar începe "bocetul". E clar că nu mai sunt amici pe veci. Punct!

Tomiță și Corina, ceva mai pașnici decât ai lor colegi, hrănesc pe blănosul cu coada scurtă, Roco, cu morcovi și varză de se umple curtea de frunze verzi de varză. Sătul, Roco țopăie spre tabăra "adversă" formată din Romina-Marinuș, iar Mițicot vine de la Romina și Marinuș, la Corina și Tomiță.

Prichindeii încep a vorbi toți simultan și în aceeași vreme de nu se mai înțelege om cu persoană și elev cu învățăcel!